EARLY BOOKING GRECIA REZERVA ONLINE

Istoria Greciei

Istoria Greciei

Istoria Marii Hellas incepe din antichitate, acum aproximativ patru mii de ani. Fara indoiala, civilizatia elena este de mare importanta pentru lumea moderna. Lumea artei, a stiintei, a politicii, a filozofiei si filologiei sunt strans legate de cultura si istoria Greciei.

Istoria Greciei poate fi impartita in mai multe etape, incepand cu epoca minoica, atunci cand, în conformitate cu scrierile vechi,  civilizatia greaca s-a nascut pe insula Creta.

Era Minoica

Creta (2800 - 1500 i.Hr.)

Istoria Greciei si a civilizatiei elene incepe in insula Creta in secolul al VI-lea i.Hr., in epoca neolitica.

Pozitia geografica avantajoasa a Greciei (la intersectia rutelor comerciale si maritime), cu siguranta a fost unul dintre factorii determinanti ai dezvoltarii sale culturale si istorice, precum si a civilizatiei care, chiar si astazi mai straluceste prin maiestatea si eleganta sa.

Este de mentionat faptul ca aceasta cretere rapida si prosperitatea culturii cretane din epoca minoica a fost realizata sub guvernare matriarhala. La acea vreme, cu mai mult de patru mii de ani in urma, in Creta o femeie a detinut o pozitie deosebit de importanta care, in secolul urmator a fost pierduta prin trecerea la patriarhat .

Creta avea legaturi comerciale si culturale cu vecinii sai: Insulele Ciclade, Grecia continentala, Egipt, Mesopotamia si Siria. In aceasta perioada, dezvoltarea pe continent este mult mai lenta decat in Creta. Importante centre culturale s-au dezvoltat in Mycene si Tirint, situate in peninsula Peloponez de sud si acestea reprezentau mai mult o reproducere, un duplicat al Cretei Minoice.

Inca din prima etapa a existentei sale, civilizatia elena a fost influentata de elementele si istoria Greciei impletita cu forta navala si marea.

In jurul anului 1500 i.Hr.,in apropierea insulei Creta (in imediata apropiere a insulei Santorini) a fost cel mai puternic cutremur care a dus prabusirea ireversibila a civilizatiei cretane.

Perioada Achaeana (1400-1100 i.Hr.)

In jurul anului 1400 i.Hr. pe peninsula Peloponez au venit si au fost asimilate triburile nordice Achaean (Aheilor). Pana si in prezent există o dezbatere cu privire la originea lor. O versiune ar fi ca originea acestora ar fi din Grecia de Nord, iar pe de alta parte ca aceste triburi ar fi venit din Europa Centrala. In orice caz, exista dovezi ca triburile aheilor au adus cultul pagan al zeilor olimpieni si noile elemente culturale.

Ca urmare, influenta Mycene-ului creste substantial devenind cea mai puternica natiune din Marea Mediterana. A fost o perioada cu adevarat legendara, o mare parte fiind cunoscuta din poemele homerice si numeroasele mituri despre zeii si eroii Greciei antice.

Punctul culminant in istoria perioadei Achaeane a fost, fara indoiala, razboiul troian, primul pas catre declin.

Povestea Elenei din Troia, detaliata de Homer, a condus la prabusirea lumii grecesti si inceputul multor ani de razboi.

Puterea civilizatiei myceniene a fost atat de epuizata incat nu a mai putut rezista atacurilor triburilor seminordice ale Dorienilor. Declinul erei a fost  aproximativ in 1100 i.Hr.

Perioada Homerica

Originile Dorienilor raman o poveste misterioasa. Conform legendei, acestia au fost descendenti ai lui  Hercule.

Aceasta a fost una dintre cele mai grele perioade din istoria Greciei. Inca de la inceputul invaziei triburilor Doriene, desi tara era in faza de degradare, in curand a inceput treptat " sa-si revina" sintetizand reminiscentele Myceniane, Cretane, Achaeane, Asiatice si Doriene  rezultand astfel o civilizatie cu totul noua.

In aceasta perioada s-a format limba greaca (elena). Atunci au fost create memorabilele poeme ale marelui Homer care au redat toate culorile epocii sale.

Perioada Arhaica

Aceasta perioada este caracterizata printr-o dezvoltare intensiva a economiei, precum si a culturii si a artei. In toata Grecia se dezvolta orase-state numite Polis iar in Mediterana, colonii grecesti. Schimbari semnificative au loc in sistemul politic.

Alianta peloponesiana, condusa de Sparta, este cea mai importanta in aceasta perioada, fiind cunoscuta pentru legile sale stricte referitoare la „modul de viata spartan”, un oras - stat oligarhic si militarist, intarindu - si astfel pozitia printre celelalte orase - state. Incepe lupta pentru conducere intre Atena si Sparta, rivale la hegemonia Eladei, care s-a continuat si in perioada clasica. 

Era Clasica

Era clasica in istoria Greciei incepe odata cu razboiul cu persii in anul 500  i.Hr. si a durat mai mult de 20 de ani. Atena democrata, devenita o putere maritima si dispunand de resurse materiale importante, a preluat conducerea in lupta impotriva persilor, Grecia reusind astfel victoria finala in acest razboi crud.

Atena si-a consolidat treptat puterea, ceea ce a permis cetatenilor orasului sa utilizeze resurse semnificative pentru a construi capodoperele sale magnifice. Cei mai buni mesteri, artisti, arhitecti si sculptori ai epocii sunt invitati in Atena lui Pericle pentru a transforma orasul intr - o "opera de arta". Stiinta, arta si filozofia se dezvolta rapid. Aceasta perioada poate fi considerata cu adevarat "epoca de aur" din istoria Atenei, implicit in istoria Greciei.

Sparta nu a putut accepta noua pozitie a Atenei si a declansat in anul 431 i.Hr. Razboiul Peloponesian, care s-a incheiat 27 ani mai tarziu, prin infrangerea completa a Atenei.

Ca urmare, Sparta a devenit cel mai puternic oras - stat grec, impunand si altor orase controlul sau militar. Doar odata cu unificarea Greciei sub Imperiul Macedonean s-a pus capatul acestui razboi sangeros. Astfel, in  anul 337 i.Hr. Grecia a fost unita sub Imperiul Macedonean.

Dupa asasinarea lui Filip al II-lea, a urmat la tron fiul sau - Alexandru, care a creat cel mai puternic imperiu in doar 9 ani. Initial, marele vis a lui Alexandru cel Mare era sa uneasca Grecia si sa distruga Imperiul Persan, care era cel mai mare pericol pentru orasele - stat din Grecia. In speranta unui acord de pace, pentru a pune capat secolelor de razboaie dintre Grecia si Persia, acesta s-a casatorit cu o printesa persana - fiica inamicilor Greciei. Succesul numeroaselor victorii ale lui Alexandru, cunoscut ca Alexandru MacedonAlexandru cel Mare  sau Alexandru al III-lea al Macedoniei, dupa cum spune o legenda, l-a facut pe acesta sa-si „piarda mintile”. El s-a autoproclamat zeul Amun - Zeus. Alexandru dorea sa puna bazele unui Imperiu Euroasiatic care sa imbine cultura greaca cu cea orientala. Insa, implicarea armatei sale in nenumarate batalii a epuizat armata sa si a provocat un val de confuzie, atat in popor cat si cu aliatii sai. Moartea Alexandru cel Mare in 323 i.Hr. reprezinta inceputul perioadei elenistice. Alexandru a murit la varsta 33 de ani si nu a lasat nici un mostenitor.

Perioada Elenistica

Denumirea de „hellen” provine de la termenul folosit in limba greaca pentru numele etnic al grecilor (ellines).

Aceasta perioada este caracterizata prin raspandirea culturii grecesti printre populatiile cucerite de Alexandru cel Mare. Civilizatia elenistica a reprezentat o fuziune intre cultura greaca si acea a Orientului mijociu. Principalele centre culturale care s-au dezvoltat in acea perioada au fost Pergam, Rodos, Antiohia si Alexandria.

Fara indoiala, moartea lui Alexandru cel Mare a accelerat foarte mult dezintegrarea statului, care incepuse deja. Dupa moartea sa, a inceput lupta pentru succesiune, cunoscuta si ca razboiul diadohilor (in limba greaca succesori).

Comandantii armatei lui Alexandru cel Mare dupa ce s-au luptat intre ei peste 40 de ani (323 i.Hr.-281 i.Hr.) si-au impartit imperiul in urma pacii din anul 311 i.Hr. astfel: Antigonos (Asia), Ptolemeu (Egipt), Lysimach (Tracia), Kassandros (Grecia și Macedonia) si Seleucus (Babilon).

Acestia au reusit sa controleze teritoriile de la vest de Tigru o buna perioada de timp, detinand controlul asupra Mediteranei de Est pana la preluarea controlului regiunii de catre Republica Romana. Noua amenintare, aceea a Romanilor, apare in anul 148 i.Hr. pentru Macedonia si Grecia, perioada in care Ptolemeu incearca sa reziste invadatorilor din Egipt.

Perioadei elenistice se incheie in anul 31 i.Hr., cand regatul Egiptului a fost cucerit de romani in Batalia de la Actium. Cleopatra, ultima regina a Egiptului s-a sinucis la 12 August in anul 30 i.Hr., iar regatul ei a fost anexat Imperiului Roman de catre Octavian.

Perioada romana

Dupa cucerirea Greciei, in 146 i.Hr. aceasta este aderata Imperiului Roman. In timpul perioadei ocupatiei romane (sec. al I lea i.Hr. - sec. al III d.Hr.), admiratia romanilor pentru cultura greaca a condus la o noua dezvoltare a oraselor grecesti, in special a Atenei. Chiar si astazi vizitatorii au posibilitatea de a cunoaste istoria Greciei acesteia din paleolitic si epoca romana prin numeroasele monumente arheologice foarte bine pastrate.

Dezvoltarea Greciei cunoscuta si ca "Pax - Romana" - pacea care a durat 300 de ani, cand au fost construite Agora Romana, Canalul Corint, Biblioteca etc. Scolile Atenei infloresc deasemenea, scrierile pastrate in Biblioteca din Alexandria sunt traduse in limba greaca, Universitatea din Atena educa tinerii familiilor nobilor romani. In aceasta perioada se pun bazele crestinismului, oamenii comunica in greaca, astfel, o parte din scrierile noului Testament sunt in greaca. In primul secol dupa Hristos, Apostolul Pavel, cunoscut ca Apostolul Greciei si cel de-al doilea fondator al crestinismului, vine in Insula Cipru, apoi in Grecia si infiinteaza biserica grecilor convertiti in Salonic. De aici incepe calatoriile sale in Atena, unde a predicat la poalele Akropolisului, pe dealul Areopagos, despre „Zeul Necunoscut”. Scripturile, liturghiile, procesiunile sunt toate in limba greaca.

In anul 64 d.Hr., cand Roma a fost incendiata, Imparatul Nero a invinuit crestinii, incepand astfel o perioada lunga de persecutie a Bisericii Crestine.  

Ca toate imperiile puternice si civilizatia romana a fost supusa procesului de auto-distrugere, datorat coruptiei in primul rand.

Perioada bizantina

Perioada bizantina este considerata perioada de formare a traditiilor de crestinism, caracterizata de construirea multor biserici si manastiri din intreaga tara si prin cresterea influentei bisericii asupra societatii si a sistemului politic.

In anii 95-97 d.Hr., Sfantul Ioan Teologul scrie „Apocalipsa” in insula Patmos.

Pax Romana se incheie in secolul al III-lea odata cu atacurile gotilor, ale francilor, ale vandalilor s.a.

In secolul al IV-lea, Imparatul Constantin, convertit la crestinism, muta capitala Imperiului Roman in cetatea Bizantului, pe malul Bosforului, pe care o numeste Constantinopol. In anul 364 se divide oficial Imperiul Roman in partea de Vest prin infiintarea Imperiului Bizantin in partea de Est. In timp ce Roma intra in declin, Constantinipolul devine tot mai puternic. Filozofia intregului imperiu este teologia crestina, limba greaca inlocuieste limba latina iar filozofii greci ai perioadei clasice sunt interzisi. In timpul domniei lui Iustinian se construieste Catedrala Agia Sofia, al II-lea templu ca marime din lume.

In secolele al VII- VIII-lea, odata cu ridicarea Islamului, incep atacurile arabilor si are loc caderea Cretei in anul 823.   

In anul 1453, cade Constantinopolul si Imperiul Bizantin prin ridicarea Imperiului Otoman. Perioada ocupatiei otomane in Grecia este una dintre cele mai grele perioada din istoria Greciei, culminand cu lupta pentru supravietuirea elenismului in manastirile din muntii Mani. In toata perioada urmatoare, poporul grec nu a incetat sa lupte pentru independenta si religia sa.

Revolutia

Razboiul pentru Independenta a inceput pe 25 martie 1821. Cu doar 12 zile inainte steagul grec fusese ridicat de Lascarina Bubulina in insula Spetses, eroina nationala a grecilor. Theodoros Kolokotronis din Mani, a eliberat Peloponezul si a format un guvern provizoriu avand ca presedinte pe Fanariotul Alexandros Mavrokordatos.

In 1827 erau independente doar Nafplion si cateva insule.  Dupa un an de lupte, Adunarea Nationala a proclamat independenta Greciei, aceasta fiind un punct de cotitura in istoria Greciei.

X